Comunicarea

                                Vorbele sunt puntile de legatura intre oameni, ar spune cineva. As fi de acord. In general, toate probleme sunt provocate din lipsa comunicarii. Nu mai avem timp sa stam sa discutam, sa ne spunem sentimentele, trairile si ofurile. Facem totul pe fuga si lasam comunicarea tot mai in spate.
Sotul isi paraseste sotia pentru ca pur şi simplu nu mai comunica. Sotia isi paraseste sotul pentru că el e prea ocupat ca sa o mai poata asculta si pe ea. Parintii isi bat copiii fara sa se mai intereseze si de partea lor de poveste.Copiii pleaca de acasa pentru ca nu se pot intelege cu parintii. Angajatii sunt nemulţumiti pentru că au impresia ca pe ei nimeni nu-i asculta, sefii sunt irascibili pentru ca nu au timp să comunice cu nimeni. Am devenit monosilabici, uneori ne intelegem doar din gesturi si lasam cuvintele deoparte. Ni se pare mai important un telefon decat propriul copil. Ni se pare mai interesant un meci de fotbal decat nevasta care plange. E mai buna o telenovela decat un sot nemultumit. Incet, incet ne cufundam in ceva nedefinit, fara cuvinte.
Vrem solutii. Vrem sa stim de ce ni se destrama casnicia. De ce copiii nu ne mai asculta si de ce parintii nu ne înteleg. Angajatii isi dau demisia în grup si toată lumea ne ocoleste. DE CE? Cautam raspunsuri. Mergem la psihologi, la biserici si la vrajitori incercand sa ne regasim. Avem un strigat mut al disperarii. NU MAI COMUNICAM! Acolo gresim!