Nu inchide usa...

          A venit vremea ca, în plimbarea ta prin viaţă, să calci şi pe potecile mele... am fost curios să te cunosc, am încercat să te cunosc... dar am sfârşit prin a discuta banalităţi. Am discutat despre vreme, despre ce-i pe la TV, o mulţime de nimicuri... numai despre NOI nu! Şi tare mult aş vrea să ajugem la acest episod! Ne-am respins reciproc, parcă ştiindu-ne lecţia pe dinafară!
          Nu ştiu dacă ai observat (aş vrea să cred că da), dar... TE PLAC! Şi pentru mine înseamnă mult... ai acel „ceva” care mă duce spre tine... Numai că nu ştiu cum să procedez... simt că dacă aş insista pe acest subiect, te-ai speria şi ai fugi... aş spune că teama ta de a nu suferi a ajuns până la mine! Te înţeleg... şi mie îmi este teamă! Sau poate încă te mai bântuie trecutul? Şi aici te înţeleg... de câte ori nu am privit la uşa care s-a închis, sperând că se va mai deschide? Chiar dacă a fost închisă, am sărit pe geam! Dar tot nu am rezolvat nimic... aşa că am preferat să zidesc geamul pentru a nu mai fi tentat să intru iar pe acolo! Acum privesc spre uşa care mi s-a deschis... uşa ta! Şi încerc să îi trec pragul... mă vei lăsa?
          Te rog, dă-mi un fir de speranţă de care să mă agăţ... lasă-mă să mă strecor în sufletul tău... lasă-mă să-ţi dăruiesc ceea ce am învăţat până acum! Lasă-mă să-ţi şterg toate temerile, să te fac să dai uitării clipele neplăcute şi să alung norii din viaţa ta! Să pornim la un nou drum, doar tu şi eu... căci în doi orice este posibil! Numai lasă-mă să te cunosc şi acordă-ţi timp pentru a mă cunoaşte! Te voi face să te simţi cu adevărat iubită! Te voi trata cu blândeţe! Voi face tot ce îmi stă în putere pentru a te face să zâmbeşti, zi de zi!
                              
                                NU INCHIDE USA!